Plinirea lucrurilor şi cântecul tăcut

Tata îşi dorea să cânte. Din adâncul sufletului. Să cânte aşa de parcă toate doinele şi baladele purtate de bunicul Vasile sub cojoc, i-ar fi dat ghes vrând să răbufnească în valuri de sunete. Şi pe cât îşi dorea mai abitir să cânte cu atît nu cânta. Se închidea în sine şi îşi zăvora acolo, în tainiţele sufletului, toate basmele cântate. În tinereţe îşi permitea să cânte la sărbători. Apoi iarăşi se închidea în sine. Şi asculta cum cântă alţii. Doar arareori, când depăna amintiri din copilăria petrecută alături de bunicul Vasile, printre oile păscând şi fluierul şi tilinca din chimir, mai dădea drumul câte unui refren prelung căruia eu nu-i prindeam sensul. Era un refren doinit, cu sunete aduse parcă din greu la suprafaţă, sunete pe jumătate înăbuşite. Şi apoi tăcea iarăşi. Peste ani m-a frământat mereu întrebarea, de ce şi-o fi interzis tata să cânte deşi îşi dorea asta. Nu găseam răspunsul. Îl căutam şi nu-l găseam. L-am şi întrebat pe tata. Mi-a răspuns după o pauză cu ochii în pământ:

Activismul civic şi sculatul

În ultimul timp a devenit o modă sa fii activist civic, ONG-ist, voluntar pe nu ştiu unde la mai nu ştiu ce organizaţii. Şi asta e bine. Se adună de-o vorbă oamenii, fac un subotnic, o curăţenie pe lângă bloc. Hiba însă e în faptul că de obicei se face mai multă vorbăraie şi promovare de imagine decât se pune accentul pe impactul activităţii în general. Se trezeşte într-o dimineaţă un aşa-zis activist civic (dacă mai e şi blogger asta in general ridică ştacheta...), şi dacă i se scoală lui că doreşte o stradă pietonală nu ştiu unde pe nu ştiu care stradă, îşi bea cafeaua, mai strânge vreo doi hipsteri ca el şi se apucă ei să facă advocacy pentru această "cauză nobilă" menită să "schimbe faţa Chişinăului" cenuşiu. Tot normal, de ce nu. Vrem stradă pietonală? S-o facem, băieţi! Doar că... nu atunci când şi unde ni se scoală nouă, fiecăruia în parte, doar pentru că aşa vrea osul nostru sau pentru că видите ли вы, am trecut prin nu ştiu care oraş european şi am văzut acolo aşa ceva şi iaca tare bine ar mai sta aşa o stradă la noi.