Seara zilei de mâine se anunţă a fi una frumoasă. Pentru că mâine seara merg la Teatrul Naţional de Operă şi Balet "Maria Bieşu". Şi pentru că e vorba de renumitul balet "Lacul Lebedelor".
Opera şi Baletul au reprezentat pentru mine mereu un deliciu, un lux dorit. De aceea de fiecare dată când merg, ma ia febra aşteptărilor. Resimt murmurul vocilor înainte de concert şi din antracte, mi se perindă prin faţa ochilor costumele artiştilor şi ţinutele spectatorilor. E pentru prima oară când merg la "Lacul Lebedelor". De aceea aşteptările sunt pe măsură. Până atunci însă, să recapitulăm câte ceva din istoria acestui renumit balet.
Pentru prima oară, "Lacul Lebedelor" a fost pus în scenă în 1877, la Moscova, în incinta vestitutlui Teatru Bolşoi. Coregraful era Julius Reisinger, care s-a inspirat dintr-o veche legendă rusă. Conform altor surse, s-ar fi inspirat dintr-o legendă germană, argument în favoarea căruia pledează şi numele personajelor, precum Siegfried, Odette, Rotbart etc.
Se spune că un geniu al răului, pe nume Rotbart, a prefăcut în lebede nişte prinţese. Vraja aceasta putea fi risipită numai prin puterea dragostei. Ei, bine, aici intervine prinţul Sigfried, care la aniversarea majoratului, plictisindu-se de simandicoasa petrecere, rătăceşte pe malul unui lac unde vede un stol de lebede. Dorind să le vâneze, descoperă cu stupoare că acestea se prefac în fete de o rară frumuseţe. Ulterior, Sigfried se îndrăgosteşte de una dintre ele şi dragostea invinge vraja.
Premiera "Lacului Lebedelor" de la Bolşoi, a fost un fiasco. Coreografia lăsa de dorit iar publicul nu era pregătit pentru un astfel de spectacol. Abia în 1895, teatrul Mariinsky din Sankt Petersburg, montează acest balet, coreografi fiind Marius Petipa şi Lev Ivanov, dirijor - Riccardo Driga. Coreografii au cizelat mişcările, dirijorul a modificat partiturile şi astfel acest balet minunat s-a bucurat de un succes de pomină.
Aşa a devenit vestit baletul "Lacul Lebedelor".
Nu-mi rămâne decât să aştept seara zilei de mâine. Şi tot mîine revin cu impresii şi păreri vis a vis de acest frumos balet, montat la Chişinău. Aşa că, fiţi pe fază ;)
Opera şi Baletul au reprezentat pentru mine mereu un deliciu, un lux dorit. De aceea de fiecare dată când merg, ma ia febra aşteptărilor. Resimt murmurul vocilor înainte de concert şi din antracte, mi se perindă prin faţa ochilor costumele artiştilor şi ţinutele spectatorilor. E pentru prima oară când merg la "Lacul Lebedelor". De aceea aşteptările sunt pe măsură. Până atunci însă, să recapitulăm câte ceva din istoria acestui renumit balet.
Pentru prima oară, "Lacul Lebedelor" a fost pus în scenă în 1877, la Moscova, în incinta vestitutlui Teatru Bolşoi. Coregraful era Julius Reisinger, care s-a inspirat dintr-o veche legendă rusă. Conform altor surse, s-ar fi inspirat dintr-o legendă germană, argument în favoarea căruia pledează şi numele personajelor, precum Siegfried, Odette, Rotbart etc.
Se spune că un geniu al răului, pe nume Rotbart, a prefăcut în lebede nişte prinţese. Vraja aceasta putea fi risipită numai prin puterea dragostei. Ei, bine, aici intervine prinţul Sigfried, care la aniversarea majoratului, plictisindu-se de simandicoasa petrecere, rătăceşte pe malul unui lac unde vede un stol de lebede. Dorind să le vâneze, descoperă cu stupoare că acestea se prefac în fete de o rară frumuseţe. Ulterior, Sigfried se îndrăgosteşte de una dintre ele şi dragostea invinge vraja.
Premiera "Lacului Lebedelor" de la Bolşoi, a fost un fiasco. Coreografia lăsa de dorit iar publicul nu era pregătit pentru un astfel de spectacol. Abia în 1895, teatrul Mariinsky din Sankt Petersburg, montează acest balet, coreografi fiind Marius Petipa şi Lev Ivanov, dirijor - Riccardo Driga. Coreografii au cizelat mişcările, dirijorul a modificat partiturile şi astfel acest balet minunat s-a bucurat de un succes de pomină.
Aşa a devenit vestit baletul "Lacul Lebedelor".
Nu-mi rămâne decât să aştept seara zilei de mâine. Şi tot mîine revin cu impresii şi păreri vis a vis de acest frumos balet, montat la Chişinău. Aşa că, fiţi pe fază ;)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu